Instagram

Follow Me!

0
campanii interviuri

Campania “Calatoreste cu copiii” – Interviu cu Ana Ramona Danaila de la “Parinti Calatori”

November 23, 2017

Pe Ramona, de la Parinti Calatori, nu o stim de foarte mult timp, insa stim de ea de foarte mult timp. Si daca voi nu stiti de ea si de blogul ei, acum este cel mai bun moment sa aflati. Impreuna cu Albert, familia calatoare a ajuns in Argentina, Sri Lanka, Suedia sau Anglia! Ne bucuram ca Ramona si-a luat din timp pentru a face parte din acest proiect si ca ne-a raspuns la intrebari!

 

Suntem Ramona si Mihai, doi parinti cu chef de Aventura, pentru care calatoriile au insemnat un mod de a trai, nu doar o optiune pentru zilele de concediu. Asa ca, de cand Albert a venit pe lume, l-am “molipsit” si pe el de acest microb si cutreieram lumea impreuna, cat mai des posibil.

Despre experientele noastre povestim de putin peste un an pe blog, la www.parinticalatori.ro si tot acolo facem schimb de sugestii, recomandari, pareri sincere si detalii din excursii cu cititorii nostri. Daca vrei sa ne fii alaturi, te asteptam si pe pagina noastra de Facebook ca sa largim comunitatea de calatori pasionati, de la mic la mare.

Crestem si calatorim: Cum erau calatoriile inainte de bebe? Cum erati voi – calatori?

Ramona: Amandoi am fost pasionati de calatorii de mici. Iar cand ne-am descoperit unul pe altul, pasiunea a devenit si mai mare. Asa ca am luat la colindat lumea intreaga, intai mai aproape si apoi tot mai departe de casa. Am vizitat, pe rand, moscheile din Istanbul, Piata Rosie a Moscovei, podurile basculante din Sankt Petersbug, Marina Bay in Singapore, plajele din Bali, cetatea din Veliko Tarnovo, Burj Khalifa in Dubai, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Irlanda, croaziera pe Mediterana…si lista ar putea continua. Long story short, eram avizi de plecari, de vizitat si de descoperit, simteam ca viata e prea scurta si lumea e prea mare si frumoasa ca sa nu valorifici la maxim orice sansa de a o vedea.

Crestem si calatorim: Ce s-a schimbat dupa ce a aparut copilul?

Ramona: Chiar daca perioada cu burtica a fost plina de calatorii, la fel ca pana atunci, odata venit pe lume Albert a pus frana avantului nostru, intr-o prima faza. Si e normal. Era atat de mic, noi atat de incepatori in ale parentingului, incat ne-am zis ca e momentul sa punem in paranteza pasiunea noastra si sa ne dedicam preponderant noii vieti de parinti.

Ne-am dat, insa, curand seama ca un copil este fericit daca si parintii sunt relaxati, iar calatoriile erau cele care ne aduceau noua echilibrul, in mijlocul atator schimbari care ne copleseau. Asa ca am inceput riguros planificarea primei plecari in trei. Cu mult mai multa atentie la detalii ce pana atunci pareau, poate, nesemnificative, cu mai multa responsabilitate si mai multe temeri, am reusit totusi la nici trei luni de viata sa ne ducem piticul in prima calatorie in afara tarii.

Crestem si Calatorim: Care a fost prima destinatie in care ati plecat cu cel mic? Cum a fost?

Ramona: Am ales ca primă destinație o locație nu foarte departe de casă, cu climă caldă, unde puteam ajunge cu zbor direct și de unde ne-am fi putut întoarce chiar în aceeași zi, dacă ar fi fost nevoie. Nu mai fusesem în Malta, așa că ne-am zis că e o ocazie bună, dat fiind că destinația îndeplinea toate criteriile noastre.

Zborul a fost plin de emoții la început, emoții care ne-au părăsit încet-încet când am văzut că bebe a adormit aproape instant odată cu decolarea; de altfel, a dormit majoritatea drumului. În puținul timp rămas, a gângurit, a privit în jur cu ochi mari, ne-a zâmbit și, mai ales, ne-a dat încredere că totul va fi bine.

Și așa a fost. Săptămâna petrecută pe insula malteză a fost printre cele mai memorabile excursii de până atunci și de atunci încolo. Am reușit să facem aproape tot ce ne-am propus, am închiriat o mașină mică pentru deplasările pe insulă, am vizitat orașe medievale, am văzut cetăți, apusuri, faleze stâncoase, am fost la plajă, în parcuri sau porturi. Am avut noroc de un copil cooperant și curios care fie dormea în căruciorul lui confortabil, fie asculta poveștile pe care mami și tati încercau sa i le prezinte cât mai pe înțelesul lui. Evident, au mai rămas și locuri nevizitate, au fost și zile când am stat mai mult în casă ca puiul de om să își încarce bateriile, au fost și momente mai dificile, dar cine le mai ține minte acum?… Au rămas amintirile frumoase, încrederea înzecită și dorința de a o lua de la capăt cât mai curând.

Crestem si Calatorim: Unde ați fost până acum împreună cu Albert?

Ramona: De la prima plecare până la cele ce aveau să urmeze n-a trecut mult timp. Am profitat de ocazia de a vedea Franța, când tati a fost plecat câteva zile la Lyon și Grenoble, apoi am început pregătirile pentru prima călătorie intercontinentală – destinația: Hong Kong și Macau; timp de zbor: 12 ore + o escală; vârsta: 6 luni încă neîmplinite. După această experiență ce s-a dovedit de asemenea reușită, ne consideram deja profesioniști. Am mai cochetat cu plecări mai scurte prin vecini, fie la mare în Bulgaria, fie în capitala Republicii Moldova, până când ne-am decis să plecăm împreună în călătoria pe care noi o așteptam de mult: Argentina.

După un zbor de 14 ore peste ocean, am petrecut acolo o lună întreagă, colindând țara de la nord la sud și înapoi, am schimbat nenumărate mijloace de transport, am văzut capitala Buenos Aires, am ajuns la capătul lumii în Ushuaia, am colindat apoi Câmpia Patagoniei de la ghețarii din Calafate până la lacurile Anzilor din Bariloche, ne-am întors în nord ca să vedem impresionanta cascadă de la Iguazu, apoi ne-am odihnit pe plajele Atlanticului din Mar del Plata. A fost o experiență unică despre care ar fi multe de povestit, în care au fost, evident, și momente dificile, dar care fiecăruia din noi i-a adus efecte benefice pe măsură. Iar pentru Albert, acestea s-au văzut cu ochiul liber.

Acesta era doar începutul lui 2017, iar pe parcursul anului excursiile noastre au continuat într-un ritm și mai alert. Au urmat plecări în Israel si Palestina la locurile sfinte, apoi în capitala Germaniei de ziua noastră (eu și Albert avem aceeași zi de naștere, apropos 😊), un city break în Barcelona, apoi o săptămână în Sri Lanka, din nou un weekend în Europa, la Stockholm, iar zilele de august ne-au găsit în arhipelagul britanic, colindând Anglia și Scoția.

Și cum anul nu s-a încheiat, plănuim un tur de sărbători la târgurile de Crăciun din marile orașe europene, așa că rămâneți cu ochii pe noi.

Crestem si Calatorim: Ați plecat cu Albert în călătorii tare departe în care ați zburat multe ore. Cum a fost cu avionul? Aveți vreun sfat pentru zborurile intercontinentale cu cei mici?

Ramona:  Fiecare zbor poate fi diferit, în funcție de compania aeriană, de locurile ocupate, de timpul de zbor, de momentul din zi (sau din noapte), de vârsta copiilor sau de starea de spirit pe care o avem.

Primul zbor intercontinental cu Albert a fost cel spre Hong Kong, cu escală în Doha, de 8 + 4 ore, iar cel mai lung zbor direct a fost pe ruta Madrid – Buenos Aires, de aproape 14 ore, atunci când Albert avea doar 9 luni. A urmat și zborul spre Sri Lanka, cu escală în Dubai, și ne pregătim de un nou record în iarnă, când vom face 15 ore până în Chile.

Nu o să mințim spunând că zborurile sunt tot timpul floare la ureche, pentru că timpul de așteptare poate fi lung, pozițiile nu întotdeauna comode, iar răbdarea micuților noștri e mai mult decât redusă. Dar sunt câteva trucuri care pot face zborurile mai ușoare pentru toată lumea. De exemplu, un lucru de bază e să știm că cei mici trebuie să înghită ceva în timpul decolării și aterizării pentru a evita să li se înfunde urechile; noi apelam la cănița cu apă, suzetă, biberon sau alăptat când era bebeluș – în felul ăsta sunt șanse mari să și adoarmă odată cu decolarea.

Apoi, e bine de știut că, la majoritatea companiilor aeriene, îmbarcarea cu copii mici este prioritară, dar nu întotdeauna e și recomandat să apelăm la asta. De ce? Pentru că dacă piticul doarme, de exemplu, riscăm să se trezească cât timp așteptăm în avion îmbarcarea celorlalți pasageri, iar apoi va fi un pachet de energie pe durata zborului. Așa că e mai bine să încercăm să menținem copiii activi până la îmbarcare, ca apoi să doarmă pe timpul zborului. Sau să rezervăm un zbor pe timpul nopții, dacă este posibil.

Mai merită știut faptul că, pe zborurile intercontinentale, copiii de până la 11 kg beneficiază de landou ce poate fi montat în fața scaunelor părinților, pentru un somn mai confortabil. Țineți cont, însă, că pot fi mai mulți bebeluși pe același zbor și numărul de locuri cu landou este limitat. De aceea, este bine să sunați din timp și să vă rezervați locul, iar dacă nu mai prindeți unul, mai este o șansă: pe zborurile lungi, cu avioane de dimensiuni mari, rareori toate locurile sunt ocupate. Apelați în acest caz la amabilitatea personalului de la ghișeul de check in, care vă poate oferi așa-zisele locuri „de curtoazie”: pe zona de mijloc prevăzută cu patru scaune, mami la un capăt, tati la un altul… iar cele două locuri din mijloc există șanse mari să rămână neocupate, perfecte pentru somnul puilor de om.

Evident, sunt multe lucruri pe care noi le-am învățat pe parcurs, din experiențele noastre, și continuăm să le împărtășim în mod constant pe blog.

Crestem si Calatorim: Ați ajuns chiar și în China, în Argentina sau în Sri Lanka în trei; cum s-a adaptat Albert la fusul orar? Cum putem face tranziția copiilor mai ușoară?

Ramona: Noi nu prea am resimțit diferențe majore în programul copilului odată ajunși într-o destinație cu fus orar diferit. Poate și pentru că zborul, plimbările și toate activitățile pe care le presupune o nouă destinație îl obosesc mai mult decât de obicei și îl fac să doarmă când obosește, indiferent de oră. În plus, nici nu depindem de o organizare strictă; de obicei ne adaptăm programul și în funcție de starea lui de moment. Nu ne setăm așteptări prea mari, rămânem flexibili și, în general, încercăm să ne organizăm pe cont propriu vizitele, astfel încât să nu-i încurcăm pe alții dacă e nevoie de anulări și nici să nu fim afectați din punct de vedere financiar.

Ceva mai dificil e la întoarcerea în țară, când suntem deja obișnuiți cu noul fus orar și durează puțin până ne reacomodăm la programul uzual, cu trezire la oră fixă, mers la creșă, adormit devreme seara. De obicei ne ia cam două săptămâni de la întoarcere până ne reintrăm complet în ritm.

Crestem si Calatorim: În țări exotice, mulți părinți se gândesc că va fi foarte dificil cu mâncarea pentru cei mici. Voi cum v-ați descurcat? Ce sfaturi aveți?

Ramona: Depinde foarte mult de țara în care mergi. Este clar că e nevoie de o informare prealabilă, ca să nu fim luați prin surprindere odată ajunși acolo; cu atât mai mult cu cât este vorba despre alimentația unui copil ce poate deveni ușor sensibil la orice modificare alimentară.

Mi-ar plăcea să spun că suntem acel tip de părinți care își pregătesc cu minuțiozitate de acasă borcănele cu mâncare pentru întreaga excursie, le sterilizează și le iau cu ei. Dar nici timpul, nici talentul și nici spațiul în bagaj nu ne permite să facem asta, așa că apelăm de obicei la mâncarea locală.

Pentru țările europene nu ne facem probleme niciodată, pentru că atât varietatea cât și similaritatea produselor cu cele de la noi este mare. În Argentina, am avut surpriza să constatăm că majoritatea alimentelor sunt produse local și distribuite intern, motiv pentru care sunt și mult mai sănătoase, așa că am apelat cu încredere la produsele lor, de la legume și fructe la faimoasa vită argentiniană.

Mai dificil este, într-adevăr, când ajungem într-o țară mai puțin dezvoltată și cu un stil alimentar mult diferit de al nostru. Dacă în Hong Kong am avut norocul ca Albert să fie încă alăptat și nu am avut bătăi de cap cu mâncarea, în Sri Lanka lucrurile au devenit mai dificile, deoarece orice mâncare era de la picantă în sus 😊 Din acest motiv, acolo am plecat cu borcănele cu mâncare pentru bebeluși în bagaj, pentru orice eventualitate.

Ca regulă generală, însă, căutăm cazare cu bucătărie proprie, ca să îi pregătim pe loc feluri de mâncare child friendly sau, acolo unde e posibil, comandăm mâncare potrivită pentru copii de la restaurantele unde stăm și noi la masă.

Crestem si Calatorim: Ce destinație ați recomanda pentru călătoriile cu cei mici, din țară sau din străinătate?

Ramona: Oh, la acest nivel lista nu se termină niciodată. Dacă în țară am opta cu ochii închiși pentru Vatra Dornei, Tihuța, Lepșa, Delta Dunării sau Colibița, în străinătate top 3 destinații perfecte pentru cei mici, în opinia noastră, ar fi Barcelona, Stockholm și Ushuaia.

Pentru că orașul catalan e locul unde un copil nu se va plictisi niciodată, descoperind curcubeul de culori și dantelării neobișnuite din Sagrada Familia, mozaicurile Parcului Guell sau imensul parc de distracții din vârful Tibidabo, în timp ce capitala Suediei poate fi o lecție despre armonia în care oamenii de aici știu să își trăiască viața, dar și un colaj de momente pe cât de interesante pe atât de distractive, de la vizita muzeului Vasa, la parada militară din fața Palatului Regal și până la parcul-muzeu în aer liber de la Skansen.

Cât despre Ushuaia, chiar dacă nu e destinația cu cele mai multe grade în termometru, Albert s-a simțit excelent aici; ca peste tot în Argentina de altfel, o țară pe care am simțit-o extrem de caldă cu cei mici. Iar la amabilitatea oamenilor, ajutorul necondiționat și zâmbetele largi pe care le-am primit oriunde, s-au adăugat atomsfera cochetă a micului orășel de la capătul lumii și experiențele unice pe care le-am trăit: fie în croaziera spre farul de la capătul lumii și spre insulele leilor de mare, cormoranilor sau pinguinilor, fie în plimbarea cu trenul până la capătul lumii, cel mai sudic punct continental al globului. Munte, mare, ghețari, cascade, pinguini, balene, tango, dulce de leche… ce alte motive mai bune pentru o destinație perfectă într-o călătorie de excepție cu cei mici?

Crestem si Calatorim: Care destinație de până acum vi s-a părut extrem de child friendly?

Ramona: În Barcelona ne-a impresionat grija cu care orașul este amenajat pentru cei mici. De la trotuarele atent adaptate pentru trecerea cărucioarelor, la lifturile de la orice gură de metrou, la rampele amenajate la orice magazin, orice instituție sau orice monument de vizitat și până la multitudinea activităților dedicate copiilor sau obiectivele impresionante pentru turiști de toate vârstele, Barcelona este cu siguranță orașul unde niciun copil, de orice vârstă ar fi, nu se va plictisi. Albert s-a simțit atât de bine aici, încât a făcut și primii pași în Piața Catalunya, fugind după porumbei. E clar că pentru noi rămâne un oraș de suflet.

Crestem si Calatorim: Vă documentați în plus atunci când plecați într-o vacanță cu cel mic? Daca da, despre ce?

Ramona: Da, e normal să îți dedici mai mult timp informării în avans când e vorba de o călătorie cu copiii. Principalele aspecte pe care noi le avem în vedere înainte de o plecare sunt condițiile de cazare, eventuale avertizări ale Ministerului Afacerilor Externe cu privire la destinația noastră, potențialele riscuri ale zonei, condițiile meteorologice și obiceiuri ale localnicilor.

Crestem si Calatorim: Fără ce anume nu plecați de acasă într-o excursie cu cei mici?

Ramona: Fără trusa medicală pentru copii. Ne-am obișnuit să o avem mereu la îndemână, plecăm mai liniștiți știind că avem la ce apela în caz de nevoie și ne-a salvat atunci când a fost cazul (inclusiv când Albert a făcut odată febră în avion). E bine să discuți cu medicul înainte de orice plecare, să îți faci rezervele medicale necesare și să pleci pregătit, oricare ar fi destinația aleasă.

Crestem si Calatorim: Care este următoarea voastră destinație în familie?

Ramona: Pe lângă traseul târgurilor de Crăciun de care aminteam mai sus, plănuim următoarea plecare mai de amploare în Chile, la începutul anului următor. Încă suntem în faza de documentare, dar suntem siguri că va fi o experiență despre care vom avea ce povesti.

Crestem si Calatorim: De ce ar trebui părinții să plece la drum și cu copiii?

Ramona: În opinia noastră, ca să poată vizita locuri noi, copiii nu trebuie să fie neapărat destul de mari cât să rețină ce văd, ci doar să fie la vârsta la care pot să învețe lucruri noi. Și asta e valabil încă de la naștere.

Pe lângă faptul că nu am fi plecat fără el niciunde și că ne-am simțit minunat cu toții oriunde am fost, credem că din fiecare călătorie Albert a învățat câte ceva, chiar dacă noi am observat sau nu asta. Și mai credem că există niște sertărașe în memoria fiecăruia ce păstrează amintiri de la cele mai fragede vârste, chiar dacă, poate, nu ne mai amintim de ele când vom crește.

În plus, e important ca cei mici să descopere cât mai devreme că lumea e mult mai mare decât orașul în care locuiesc și că sunt oameni care trăiesc, vorbesc, arată și se comportă diferit. Dar, mai ales, credem că un viitor cetățean responsabil e acel copil ce a descoperit de mic atât frumusețea cât și diversitatea acestei lumi, atât bucuria cât și tristețea pe care aceasta o presupune și care a învățat, astfel, să o protejeze și să o respecte.

 

Calatorii placute!

 

 

 

 

1,526 total views, 1 views today

Iti plac povestile noastre? Urmareste-ne!

    Leave a Reply