Acum cateva duminici planuisem sa ne trezim de dimineata si sa dam o fuga pana la munte (Busteni sau Sinaia), sa urcam cu telecabina, sa ne plimbam pe acolo, sa mancam undeva dragut si sa ne intoarcem acasa pana la lasarea serii. Dar, cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, ne-am trezit tarziu, am avut ceva de facut, si tocmai la 3 (!) am fost gata. Cand ne-am dat seama ca nu am mancat nimic (noi doi, Sofia era bine hranita, fiti fara grija), asa ca am spus ca trebuie sa gasim un loc in care sa mancam.
Am renuntat cu greu la restaurantul chinezesc de la colt (langa care mereu miroase a mortaciune 🙂 – probabil e vita (sau pisica) pusa la maturat si nu suntem noi suficient de cunoscatori) si am decis sa alegem un restaurant de langa Parcul Icoanei, ca sa ne si putem plimba putin (la 35 de grade noua ni s-a parut o idee buna). Mai intai ne-am uitat la Gargantua, dar am citit undeva ca nu are scaun de copil, apoi la Chez Marie, dar tot asa erau cateva review-uri care nu ne-au convins si apoi mi-au cazut ochii pe Zexe Zahanaua Gastronimica Icoanei 80. Mai mersesem la Zexe, dar la o locatie de langa Piata Gemeni, si fusesem incantata. Avea o atmosfera de secol trecut si un meniu foarte interesant si gustos care includea jumari, creier pane (si muulte alte organe – da, daca va puteti gandi la ele, ei le au), salata boeuf, sarmalute, ciorba de ied si multe altele.
Asa ca am pus pe Waze destinatia si am aflat, urmandu-l, ca de fapt strada Icoanei 80 nu e langa Parcul Icoanei, ba de fapt era chiar locatia in care fusesem eu cu cativa ani in urma. Ei bine, daca tot ajunsesem, mancarea tot aia era si de plimbat oricum nu era cazul, asa ca am ramas.
Zexe este decorat absolut minunat, cu scaune din fier alb, dulapuri de pe vremea bunicii (am avut si noi unul exact la fel, mostenire de familie), vopsea colorata, tacamuri care par de argint, farfurii de portelan si un luminator foarte frumos in centru. E o adevarata intoarcere in timp, foarte placuta.
Si ceea ce mi-a placut si mai mult au fost oamenii. Nu era foarte aglomerat, dar suficient pentru ora 3 intr-o dupa amiaza, insa clientii erau fie familii (cu sau fara copii), fie oameni foarte in varsta. Parerea mea este ca atunci cand vezi oameni foarte in varsta intr-un restaurant care nu este chiar cel mai ieftin, inseamna ca mancarea si serviciile sunt bune, ca pe vremuri.
Dar sa trecem la ce am comandat. Am decis sa luam aperitive si ciorbe. La aperitive am luat jumari, icre, zacusca de hribi si chiftelute. Au fost absolut delicioase, cu o mentiune speciala pentru zacusca de hribi care mie mi s-a parut excelenta. Jumarile erau si ele foarte bune, dar parca erau mai mult din carne decat din grasime – imi mentin parerea ca cele mai bune jumari pe care le poate manca cineva sunt la Sergiana in Brasov. Sofia a mancat chiftelute si paine (absolut delicioasa si calda).
La ciorba, eu am luat o cioba ardeleneasca de ied, foarte gustoasa, iar Tudor o ciorba de potroace (adica un bors de gaina), care era super delicios. Sofia a mancat de la amandoi.
Sofia s-a distrat prin restaurant plimbandu-se in brate cu Vuvu (despre care v-am mai povestit aici), furand apoi jucaria unei alte fetite (este la o varsta foarte posesiva, ea nu vrea sa dea nimic nimanui, dar vrea sa ia de la toata lumea. Si apoi, evident, sa nu mai dea inapoi, pe principiu „ce-am gasit (furat) al meu sa fie), urcand niste trepte (oare exista si restaurante fara scari?) si conversand cu chelnerii, care s-au distrat cu ea.
Ce ar trebui sa stiti:
- Sunt mai multe locatii Zexe, asigurati-va ca va uitati si pe harta inainte sa plecati ca sa stiti unde va duceti.
- Preturile la mancare variaza intre 12 ron o portie de fasole facaluita (batuta adica 🙂 ) pana la cel mult 68 de ron pentru rondele de sturion. Altfel meniul este accesibil si sincer noi nu am stiut cum sa ne limitam alegerile (pentru ca cel putin eu as fi vrut sa incerc din toate – creier de vitel pane, maduva in osul ei, pipote – numai delicii)
- Exista un scaun de copil, era curat si ne-a fost adus imediat.
Distractie placuta!
