O plimbare prin Bulgaria – manastirea Rila si cele sapte lacuri

Daca treceti prin Bulgaria, doar pentru a ajunge la Bansko sau pentru a va continua calatoria catre Grecia, puteti face o scurta oprire in Parcul Natural Rila.

Prima noastra oprire a fost la Manastirea Rila si ne-am indreptat apoi spre cele sapte lacuri. Insa, daca vreti sa observati totul in liniste, va sfatuim sa va luati doua zile, si sa dedicati cate una fiecarei atractii.

Ca sa fiu sincera, tot ce stiam despre Manastirea Rila era ca este parte din patrimoniul Unesco si ca are niste ziduri mari de aparare. Nu ma asteptam la prea multe.

Am oprit masina in fata, unde este un spatiu amplu de pacare (care se plateste, parca era 2 leva) si am facut cateva poze cu intrarea.

Odata ce am intrat, insa, am fost absolut uimiti, cu totii. Biserica este minunata, foarte mare si extrem de frumoasa. In dreapta ei este un turn foarte vechi, singurul care se mai pastreaza de prin anii 1300, de care nu mai doream sa ne dezlipim ochii. Imprejur, peste tot, pe dinauntrul zidului, chilii si camere de sus pana jos. Desi se puteau vedea patru etaje, am auzit, tragandu cu urechea la un turn organizat, ca mai exista si un al cincilea, identic, sub pamant.

Manastirea se spune ca a fost creata de Sfantul Ioan (Ivan) de la Rila, care a trait in jurul anilor 900, insa in realitate Sfantul a locuit intr-o chilie in munte, iar manastirea a fost construita de studentii lui, pentru a-l cinsti. A fost distrusa partial de mai multe ori, dar a fost mereu regacuta, si in ziua de azi primeste peste 1 milon de pelerini pe an. Acolo locuiesc momentan 60 de calugari. A fost chiar vizitata de Papa Ioan Paul al doilea in turul lui prin Bulgaria.

Bineinteles, desi noi am fost interesati de astfel de detalii, Sofiei nu I-a pasat prea mult. Ea s-a bucurat de urmatoarele: sa alerge in curtea manastirii, sa pupe toate icoanele (este una dintre activitatile ei preferate in orice biserica, le pupa cu o asemena pofta si cu un zgomot urias, incat speram sa nu auda nimeni in jur 🙂 ), sa aprinda lumanari (cred ca toti copiii sunt fascinati de foc, nu cred sa existe exceptie), sa bea apa din toate fantanile din curtea manastirii (si sunt destul de multe), sau sa e roage de noi sa o aruncam cat mai sus. Pot sa va zic doar ca la sfarsit nu mai voia sa plece.

Intrarea la manastire este gratuita, exista o baie (turceasca, dar exista) si un restaurant, precum si cateva magazine cu suveniruri.

Odata ce am terminat de vizitat manastirea, ne-am uitat pe harta sa vedem cum ajungem la cele sapte lacuri. Minunat, ne-am spus, doar 7 kilometri! Tudor a glumit ca putem sa o luam pe jos. Ei bine, aflati acum de la noi ca Waze-ul va minte! Va minte, ascultati bine! Prima distanta pe care v-o da este varianta directa, iar dupa ce ii dati go va arata si numarul de kilometri reali, cei pe care ii veti face daca o luati pe drum, si nu zburati direct pana la destinatie. In cazul nostrum, 7 kilometri, care insemnau de fapt 7 kilometri de catarare pe munte, s-au transformat intr-o ora jumatate cu masina. Drum pe care a trebuit sa il facem in graba, pentru ca era deja ora 12.30 si telescaunul se inchidea la ora 16 (asa o sa intelegeti de ce nu avem poze cu 7 lacuri, ci doar cu unul 🙂 ).

Am ajuns in jur de ora 14, am parcat si am platit parcarea. Invatasem sa nu mai ratam plata parcarii de cand ne blocasera rotile in Veliko Turnovo (poveste care s-a terminat cu bine). Pe drum ne-am dat seama ca nu ar fi fost cazul sa ne grabim atat de tare, pentru ca la baza telescaunului erau multe jeepuri cu soferi gata sa te duca pana sus si sa te astepte pana termini. Si la un pret mai mic decat telescaunul. Respectiv telescaunul costa 10 leva de adult, iar cei cu jeepurile ne propuneau 10 leva dus intors pentru toti trei.

Totusi, am preferat sa o luam cu telescaunul, mai ales ca stiam ca Sofia va fi incantata (ceea ce nu se poate spune despre mine, cu frica mea ingrozitoare de inaltimi).

Drumul cu telescaunul pana in varf cureaza in jur de 25 de minute, se urca foarte mult si se ajunge la 2100 de metri. Asta explica si numarul crescut de haine de pe noi, comparativ cu Manastirea Rila. Bineinteles, pentru ca in vale era caldut, Tudor avea doar un hanorac, iar eu am remarcat de abia sus ca geaca mea nu avea gluga.

Odata ajunsi sus, era deja ora 15 si am pornit direct spre lacuri, orientandu-ne dupa harta de pe Google Maps. Am decis sa nu urcam mai mult de 30 de minute, ca sa avem timp sa ne intoarcem pana la 16 la telescaun.

Ceea ce pot sa va spun este ca Sofia a urcat in pas rapid muntele timp de 30 de minute. Am fost extrem de impresionati de ea si de vointa ei de a ajunge in varf. Si, cand mai aveam doar 5 minute pana sa o luam inapoi, am ajuns la unul dintre lacuri.

Si in sfarsit am ajuns la un lac imens si superb. Ne-am odihnit uitandu-ne la el, am facut poze, si am luat-o repede inapoi. Pe Sofia a carat-o Tudor pe umeri inapoi, nu de alta dar ea voia sa ajunga si mai sus pe munte si nu voia sa plece :). Pe drumul cu telescaunul aproape a adormit, si a adormit de tot in masina, obosita dupa o drumetie extrem de reusita.

 

Am avut o zi absolut minunata, Sofia s-a distrat si am vazut niste locuri pe care nu le vom uita prea curand.

Daca vreti sa ajungeti si voi pe acolo, va recomandam cazarea noastra de langa Bansko, Ruskovets Resort and Thermal Spa. In ceea ce priveste costurile, benzina / motorina este cel mai mare cost, in rest intrarea la manastire este gratuita, parcarile va vor costa cam 4 leva, iar urcarea cu telescaunul, cel mult 50 leva de familie.

Calatorii placute!